Interviu cu Președintele Comisiei pentru Agricultură, Serghei Ivanov
Данный материал был переведен при помощи ИИ.
După alegerile recente, Serghei Ivanov a fost desemnat deputat și a preluat conducerea Comisiei parlamentare pentru Agricultură și Industrie Alimentară, structură responsabilă pentru evaluarea și formularea politicilor care vizează unul dintre cele mai importante domenii economice ale țării. AGROEXPERT a realizat un interviu amplu cu noul președinte al Comisiei, în cadrul căruia au fost evidențiate principalele probleme ale sectorului și inițiativele în desfășurare.
– În calitate de președinte al Comisiei Agricole, ce inițiative aveți deja în lucru?
În primele două săptămâni ne-am ocupat de colectarea datelor reale pentru a fundamenta proiectele legislative pe cifre.
Una dintre cele mai urgente inițiative este rectificarea bugetului pentru subvenții, pentru a suplimenta resursele în 2025.
Lucrăm și la Legea Pământului, inclusiv la introducerea unor prevederi constituționale privind vânzarea terenurilor agricole. Acest lucru este esențial în perspectiva negocierilor cu Uniunea Europeană – pentru a obține un moratoriu similar celui obținut de alte state, precum Polonia.
De asemenea:
- analizăm soluții pentru creșterea prezenței producătorilor autohtoni pe rafturi,
- intervenim în industria prelucrătoare, unde producătorii sunt dezavantajați fiscal (cumpără cu 8% TVA și vând cu 20%),
- elaborăm politici agrare concrete, adaptate la realitățile actuale.
În sesiunea din toamnă încercăm promovarea celor trei inițiative prioritare, iar pentru 2026 vom avea un plan mai amplu, deja fundamentat pe date și prognoze.
– Care sunt, în viziunea dumneavoastră, cele mai acute probleme cu care se confruntă agricultura Republicii Moldova în 2025?
Cea mai mare problemă rămâne decapitalizarea sectorului – lipsa fluxului financiar și, implicit, lipsa accesului la un sistem de creditare ieftin, la bani accesibili. Acesta este motivul principal pentru care agricultura se află astăzi în prag de colaps.
Avem agricultori care au reușit să supraviețuiască fiindcă aveau rezerve sau au putut planifica în timp, însă în ultimii trei ani de secetă investițiile practic au lipsit. În schimb, cei care au reușit să dezvolte ferme moderne, care au investit masiv în tehnologii de conservare a solului, mecanizare, modernizare – tocmai aceștia sunt cei mai afectați.
Fără acces la finanțări ieftine, mulți au fost nevoiți să ia microcredite cu dobânzi foarte mari sau să se crediteze direct de la furnizorii de inputuri. Iar la vânzare nu au avut posibilitatea să aștepte un preț mai bun – au fost obligați să vândă înainte de recoltare sau chiar „din deal”, ceea ce a afectat atât economia țării, cât și viabilitatea fermelor.
