De ce Legea Bugetului nu rezolvă problema datoriilor din agricultură
Данный материал был переведен при помощи ИИ.
Agricultura Republicii Moldova se confruntă cu o situație financiară critică, în contextul în care bugetul pentru anul 2026 nu permite achitarea integrală a datoriilor acumulate în anii precedenți. Președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară din Parlament, Serghei Ivanov, susține că niciun amendament la legea bugetului nu a fost acceptat, iar între prima și a doua lectură documentul nu a suferit nicio modificare.
Potrivit lui Ivanov, Fondul Național pentru Dezvoltare Regională gestionat de AIPA, este de aproximativ 2,238 miliarde de lei, însă structura acestor alocări nu rezolvă problema majoră a restanțelor istorice.
„Între prima și a doua lectură a legii bugetului nu a fost acceptat absolut niciun amendament. Practic, bugetul a rămas în forma inițială, iar acest lucru înseamnă că problema datoriilor din agricultură nu este soluționată. Vorbim de un fond de aproximativ 2,238 miliarde de lei. Dintre aceștia, 500 de milioane sunt alocați expres pentru planul de dezvoltare, fiind țintiți pentru tinerii agricultori și femeile în afaceri. Alte 100 de milioane sunt destinate programului LEADER, aproximativ 26–27 de milioane pentru fondul vinurilor, iar circa 27 de milioane pentru elaborarea unui program de monitorizare și control – un program electronic, un site, ce ține de fondul AIPA în sine. Restul banilor merg la AIPA, iar Guvernul va decide cum vor fi debursați: cât va merge pentru achitarea datoriilor și cât pentru planul de subvenționare aferent anului 2026”, a declarat Serghei Ivanov.
Șeful Comisiei agricultură atrage atenția că datoria totală din sector a ajuns la aproximativ 4 miliarde de lei, un nivel fără precedent.
„Avem o datorie totală de aproape 4 miliarde de lei — o situație care nu a mai existat niciodată în istorie la acest nivel. Din ceea ce îmi amintesc, circa 1,4 miliarde reprezintă datorii pentru investițiile din 2024, aproximativ 60 de milioane sunt datorii la programul LEADER 2024, iar pentru anul 2025 avem circa 1,7 miliarde lei datorii pe posturi investiționale, conform dosarelor recepționate până la 17 decembrie. De asemenea, avem aproximativ 660 de milioane de lei datorii la subvenții complementare, adică subvenția la litrul de lapte și pe cap de animal, pentru semestrul II al anului 2025”, a subliniat Ivanov.
În opinia sa, acumularea acestor restanțe nu se explică doar prin creșterea numărului de dosare depuse de agricultori, ci și prin lipsa unor ajustări la timp ale fondului de subvenționare și prin extinderea constantă a programelor eligibile, fără suplimentarea bugetului.
„S-au creat foarte multe programe noi, s-au adăugat metode de accesare, inclusiv subvenții complementare și alte scheme prioritizate prin hotărâri de Guvern, dar fondul de subvenționare a rămas practic același. În același timp, din acest fond s-au finanțat drumuri, panouri fotovoltaice, proiecte ale primăriilor și alte investiții care nu au legătură directă cu producția agricolă”, a explicat președintele Comisiei.
Ivanov avertizează că, în aceste condiții, bugetul anului 2026 nu va permite achitarea integrală nici măcar a datoriilor aferente anului 2024, iar plățile pentru 2025 și subvențiile curente riscă să fie amânate.
„Dacă analizăm realist bugetul pentru 2026, ajungem la concluzia că nu vor putea fi achitate integral datoriile. Chiar și în scenariul optimist în care s-ar plăti restanțele din 2024, anul 2025 ar rămâne neachitat, iar în 2026 nu s-ar debursa bani nici pentru subvențiile complementare. Situația este una critică”, a declarat acesta.
Președintele Comisiei agricultură mai spune că a propus amendamente pentru majorarea fondului de subvenționare prin creșterea deficitului bugetar, deficit care urma să fie acoperit prin ciclul economic, însă inițiativele nu au fost acceptate
Este adevărat că a crescut și numărul dosarelor depuse, însă știm foarte bine că o mare parte din acumularea acestor datorii se datorează nemodificării la timp a planului de investiții, a fondului de subvenționare și lipsei unei legi care să structureze clar limitele și prioritățile.
„Am propus majorarea fondului la cel puțin 4,3 miliarde de lei, ceea ce ar fi permis achitarea datoriilor din 2024 și o parte din cele din 2025, oferind totodată o minimă predictibilitate pentru agricultori. Acești bani s-ar fi întors în economie prin taxe, TVA și investiții. Din păcate, nici acest amendament și nici alte propuneri similare nu au fost acceptate”, a conchis Serghei Ivanov.
