Vinul românesc a ajuns la calitatea europeană

Sectorul vitivinicol are un mare potențial în România, fiind unul dintre cele mai dinamice în economia locală. S-au înregistrat progrese mari din punctul de vedere al calității și al tehnologiei utilizate în producerea vinului, plantațiile de viță de vie sunt la aceleași standarde cu cele din țările occidentale, Franța sau Germania, dar trebuie să se treacă la un nivel superior, promovarea soiurilor autohtone și crearea unui brand de țară, a spus deputatul Nicolae Giugea, vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților și profesor universitar la Facultatea de Horticultură din Craiova.

În industria vinului din România se produc aproximativ 4 milioane de hectolitri de vin anual, o cantitate insuficientă pentru satisfacerea consumului intern, de 20-22 de litri/cap de locuitor. 90% din consumul intern este acoperit de producția internă.

Producătorii autohtoni își adaptează produsele pieței interne segmentată în funcție de vârstă și de puterea de cumpărare.

„Într-o piramidă socială, putem spune că mai mult de jumătate din vinurile produse în România se duc către categoria populației cu venituri modeste, și este bine, pentru că există o competiție între sectorul vinicol și cel al berarilor pe acest segment”, a declarat Dan Boboc, președintele Asociației Degustătorilor din România și decan al Facultății de Economie Agroalimentară.

Vinurile care se adresează clasei mijlocii ajung la un preț de patru euro, echivalentul în lei.

Spre deosebire de Franța, unde consumul pe cap de locuitor a scăzut de la 50 de litri la 35 de litri, în România s-a menținut constant, ceea ce înseamnă că a existat o politică de atragere a tinerilor către consumul de vin.

„Tinerilor te adresezi cu un tip de produs ușor efervescent, ușor demisec, agreabil din punctul de vedere al aspectului, să „perleze”, iar, încet-încet, se vor împrieteni și cu vinul sec, descoperindu-i altfel calitățile”, a precizat Dan Boboc.

Boboc apreciază că vinul are două valențe: pe de o parte, este un produs ecologic, singurul E din vin fiind dioxidul de sulf, iar, pe de altă parte, are rolul de a combate alcoolismul, pentru că, la fel ca berea, este slab alcoolizat.

Sectorul vitivinicol a avut cea mai bună rată de absorbție a fondurilor europene. Din anul 2007, România a atras aproximativ 500 de milioane de euro în sectorul viei și vinului. Fondurile europene au fost utilizate pentru reconversia plantațiilor viticole, pentru promovarea vinurilor, investiții în instalații de distilare, asigurări.

Vinul produs în Uniunea Europeană reprezintă 63% din producția mondială, SUA – 8%, Argentina – 5%, Australia – 4,4%, Chile – 3,3%. Principalii producători de vin din Uniunea Europeană în anul de marketing 2018/2019 au fost: Italia (29%), Franța, Spania (26%), Germania (5,5%), Portugalia (1,5%). România a fost șasea țară producătoare de vin din UE și, potrivit estimărilor Comisiei Europene, acest clasament se menține și în anul comercial curent. Conform datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), în 2018, România a fost al 13-lea producător global de vin.