Anul agricol 2025 | Bilanțul Asociației Naționale a Apicultorilor din R. Moldova
Anul agricol 2025 a adus provocări pentru aproape toate ramurile sectorului — de la legumicultură și apicultură până la viticultură, cereale și procesarea produselor de origine animală. Ploile neregulate, seceta persistentă, costurile ridicate și piețele tot mai imprevizibile au pus presiune pe producători, care au intrat în acest sezon cu așteptări mari, dar au fost nevoiți să gestioneze pierderi, blocaje și decizii dificile. În ciuda unui context complicat, asociațiile de profil vorbesc despre adaptare, soluții și direcțiile pe care le consideră esențiale pentru 2026. Prezentăm, pe rând, vocea fiecărei asociații — cu bilanțul lor, dificultățile întâlnite și recomandările pentru un sector agricol care are nevoie de stabilitate și viziune.
Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova
Un an fără precedent – așa descrie situația din apicultură directorul Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim. Producția de miere a fost compromisă, înregistrându-se pierderi totale la salcâm și de peste 80% la tei, fiind periclitat și culesul la floarea-soarelui și polifloră. Printre fenomenele care au dus la această situație se numără înghețurile târzii, ploile excesive din perioada înfloririi salcâmului, urmate de temperaturi ridicate și vânturi uscate în timpul culesului la tei.
Ion Maxim avertizează că una dintre cele mai mari îngrijorări ale apicultorilor a fost dezvoltarea familiilor de albine. Familiile nu au reușit să atingă potențialul maxim din cauza factorilor climatici nefavorabili:
- înghețuri în aprilie și mai,
- urmate de ploi,
- apoi perioade de căldură extremă de până la 40°C.
Aceste schimbări rapide au afectat atât culesul, cât și calitatea mierii și chiar calitatea reginelor. „Ca să ai regine bune, îți trebuie condiții climatice favorabile în perioada de împerechere; dacă atunci plouă mai multe zile, calitatea reginei are de suferit”, explică Ion Maxim.
La problemele climatice se adaugă și cele de management apicol, în special la stupinele unde tratamentele de iarnă nu au fost făcute la timp. În aceste cazuri, apicultorii s-au confruntat cu mortalități și slăbirea familiilor.
Potrivit datelor,producția de miere specializată (salcâm, tei, rapiță etc.) s-a situat la doar 30% din nivelul unui an bun. Practic, apicultorii au rămas cu poliflora – și aceea la niveluri insuficiente.
Culesul a fost neuniform la nivel de regiuni:
- Sud: 30–40% față de un an bun
- Centru: 40–50%
- Nord: 70–80% în unele zone
În ceea ce privește situația prețurilor, până în septembrie, acestea au fost extrem de mici – abia ulterior au crescut la 40–42 lei/kg pentru polifloră.
„Situația financiară a apicultorilor este foarte grea”, afirmă Ion Maxim. Prețurile mici, producția slabă și cheltuielile ridicate au dus la reducerea activității în multe stupine.O parte dintre apicultori au plecat la muncă sezonieră – pe camioane, în construcții sau alte domenii – pentru a putea reveni abia la începutul primăverii și decide ce fac cu stupii. Alții iau în calcul vânzarea stupinelor.
2025 a fost „un an fără precedent” la nivel regional. Participarea la Apimondia a confirmat că aceeași situație s-a înregistrat și în România, Bulgaria, Ungaria și alte țări: lipsa aproape totală a salcâmului și un an foarte slab la cules. „Toți întrebau dacă avem salcâm, dacă avem miere de salcâm, semn că nu doar noi am fost loviți, ci întreg sectorul apicol din regiune”, spune Ion Maxim.
În ceea ce privește exporturile de miere, Ion Maxim notează că o mare parte din cantitățile exportate în 2025 nu provin doar din producția curentă, ci și din stocurile acumulate în anii 2022–2024, perioade marcate de prețuri foarte mici pe piață.
Până în noiembrie, Republica Moldova a exportat aproximativ 3.700 de tone de miere, iar piața tradițională rămâne România, cu circa 1.200 de tone. Urmează:
- Italia – ~593 tone
- Slovacia – ~514 tone
- Cehia – ~385 tone
- Franța – ~237 tone
- Norvegia – ~171 tone
- Olanda – ~146 tone
- Bulgaria – ~129 tone
Cantități mai mici au mers și în Spania, Germania, Danemarca, Regatul Unit, Irlanda, Macedonia, Noua Caledonie, Polonia, precum și în Canada și Statele Unite.
Ion Maxim remarcă apariția unor piețe noi: Norvegia, Danemarca și Irlanda, destinații unde mierea moldovenească ajunge deja constant.
Valoarea totală a exporturilor este de aproximativ 10,7 milioane de dolari, însă prețul mediu rămâne scăzut – 2,89 dolari/kg. „Nu e un preț mare, raportat la cheltuieli”, subliniază el.
