Importul de îngrășăminte azotate în Moldova în 2026: volum, structură și tendințe
Acest material a fost tradus cu ajutorul inteligenței artificiale.
În perioada februarie-iulie 2026, Republica Moldova a importat îngrășăminte azotate din patru grupe de produse, cu un volum total de 76,7 mii de tone, în valoare de 660,3 milioane de lei. Perioada analizată acoperă cea mai mare parte a sezonului agronomic — de la constituirea stocurilor înainte de însămânțare până la finalizarea principalelor operațiuni tehnologice de aplicare a îngrășămintelor. Această analiză realizată de expertul Iurii Rij se bazează pe datele vamale defalcate pe poziții comerciale, companii importatoare și dinamica lunară a livrărilor.
Scopul acestui material este de a evidenția proporțiile structurale ale pieței, de a identifica actorii-cheie din fiecare segment, precum și de a determina diferențele de preț dintre actorii pieței, ca indicator al diferențelor dintre condițiile de achiziție și poziționarea produsului.
Structura generală a importurilor de îngrășăminte azotate
Indicatorii cumulați privind importurile pentru cele patru grupe de mărfuri sunt prezentați în tabelul 1.

Prețul mediu ponderat pentru întregul coș de importuri a fost de 8 613 lei/tonă — acest indicator permite o interpretare mai precisă a situației prețurilor pentru fiecare grupă.
Ureea (carbamida) ocupă prima poziție din punct de vedere al volumului fizic: 32,6 mii de tone, adică 42,6% din totalul importurilor. Prețul mediu contractual pentru această grupă este de 8 380 lei/tonă, cu 2,7% sub valoarea de referință a coșului. Ponderea carbamidului în structura valorică este de 41,4%, adică cu 1,2 puncte procentuale mai mică decât ponderea în volum.
Îngrășămintele NPK ocupă locul al doilea ca volum — 20,5 mii de tone (26,7% din greutate), însă ponderea lor în structura valorică este de 33,3% — o diferență de 6,6 puncte procentuale față de ponderea în greutate. Acest lucru se explică prin prețul mediu de 10 749 lei/tonă, care este cu 24,8% mai mare decât media coșului și cu 28,3% mai mare decât cel al ureei. Dezechilibrul este determinat de eterogenitatea internă a grupului: îngrășămintele NPK granulate standard și formele speciale solubile în apă, mai scumpe, sunt grupate sub o singură poziție comercială.
Nitratul de amoniu, cu un volum de 14,2 mii tone, reprezintă 18,5% din importuri în greutate și 15,8% în valoare. Diferența de 2,6 puncte procentuale în defavoarea valorii corespunde prețului mediu de 7 381 lei/tonă — cu 14,3% mai mic decât media coșului.
Amestecurile de uree și nitrat de amoniu (KAS-32 și forme în foi) reprezintă cea mai mică grupă: 9,4 mii de tone (12,3%), cu o pondere valorică de 9,4%. Diferența dintre ponderea valorică și cea ponderală este de –2,8 puncte procentuale, ceea ce corespunde unui preț mediu de 6 625 lei/tonă — cu 23,1% mai mic decât nivelul coșului de prețuri. Coincidența efectivă dintre ponderea în greutate și cea valorică în datele inițiale se explică prin rotunjire: CAS-32 este un produs ieftin, însă prețul său mediu este compensat parțial de formele în foi, cu prețuri cuprinse între 28 000 și 33 000 de lei/tonă.
Raportul dintre cele patru grupe în funcție de volumul fizic este prezentat în figura 1: aproape jumătate din coșul de import este reprezentat de uree, în timp ce KAS și amestecurile pentru frunze, luate împreună, nu ating nici măcar 13%.

Structura valorică prezintă o proporție diferită: NPK reprezintă 33,3%, ureea — 41,4%, salpetrul de amoniu — 15,8%, amestecurile de KAS — 9,4%. Structura valorică a importurilor este prezentată în figura 2.

Compararea celor două diagrame evidențiază un singur grup a cărui pondere în valoare o depășește pe cea în volum — NPK (+6,6 puncte procentuale). Ureea, salpetrul și amestecurile CAS, dimpotrivă, „pierd” la trecerea de la structura în greutate la cea în valoare: prețurile lor unitare sunt cu 2,7%, 14,3% și, respectiv, 23,1% mai mici decât media coșului. Astfel, NPK este „gigantul” coșului din punct de vedere al prețului, în timp ce celelalte trei grupe contribuie la volumul acestuia cu prețuri mai mici decât media.
Evoluția lunară a livrărilor pentru toate grupele este prezentată în tabelul 2.

Din volumul total de 76,7 mii de tone, 55,8 mii de tone (72,8%) au fost importate în perioada februarie-martie. Volumul din februarie a fost de 26,5 mii tone, iar cel din martie — de 29,3 mii tone; martie a fost luna de vârf a întregii perioade, asigurând singură 38,3% din importurile semestriale.
Gradul de concentrare sezonieră variază semnificativ de la o grupă la alta. Ureea și CAS-32 sunt livrate aproape în totalitate în februarie–martie: 91,9% din volumul de uree și 100,0% din cel de CAS revin acestor două luni. Nitratul de amoniu este ceva mai puțin concentrat — 84,0% din volumul său se înregistrează în februarie–martie. O imagine fundamental diferită o prezintă NPK: cele două luni inițiale reprezintă doar 22,2% din volumul total al grupului, în timp ce luna aprilie asigură 67,5% – 13,8 mii de tone față de 2,3 mii de tone în februarie (o creștere de 6,0 ori).
Luna aprilie a înregistrat o schimbare bruscă a structurii mărfurilor: cu un volum total de 16,7 mii de tone, îngrășămintele NPK au reprezentat 82,9% importurilor lunare, în timp ce ureea a scăzut la 2,6 mii de tone (–84% față de martie), iar salpetrul amoniacal — la 214 tone. În lunile mai și iunie s-a înregistrat practic încetarea livrărilor: 357 și, respectiv, 149 de tone. Volumul din iulie a fost de 3,7 mii de tone, din care 2,1 mii de tone au fost reprezentate de azotat de amoniu — probabil, începutul constituirii stocurilor pre-toamnale pentru semănatul de iarnă.
Distribuția lunară a volumului pentru toate cele patru grupuri este prezentată în figura 3.

În grafic se disting clar două vârfuri — cel din februarie-martie (carbamidă, azotat, CAS) și cel din aprilie (NPK) — separate între ele de logica agronomică a sezonului. Mai jos este prezentată o analiză detaliată pentru fiecare dintre cele patru grupe de produse.
Uree (carbamidă)
Importul de uree în perioada februarie–iulie 2026 a fost realizat de 31 de companii importatoare. Datele referitoare la cei mai mari actori de pe piață sunt prezentate în tabelul 3.

Cei trei importatori principali — Carvidon-Trade SRL (7,1 mii tone, 21,6%), Piramida-Market SRL (6,0 mii tone, 18,5%) și Bioprotect SRL (5,8 mii tone, 17,9%) — asigură împreună 58,0% din volumul fizic al importurilor de uree. Concentrația valorică a acelorași trei companii este de 56,1%: ușor mai mică decât cea în greutate, ceea ce indică faptul că prețurile practicate de cei trei lideri sunt puțin sub nivelul mediu al pieței.
Analiza prețurilor evidențiază un interval de prețuri cuprins între 7 945 și 9 878 lei/tonă (o diferență de 24,3%) pentru o singură poziție din nomenclatură, ceea ce indică importanța volumului achizițiilor ca factor de formare a prețurilor. Ponderea în greutate a fiecărui participant pe piața ureei este prezentată în figura 4.

Concluzii privind carbamida. Piața este moderat concentrată: cei trei lideri controlează aproximativ 58 % din volum, în condițiile în care există 31 de participanți activi. Relația dintre volum și preț se observă la toate nivelurile — de la marii operatori, cu prețuri cuprinse între 7 945 și 7 970 lei/tonă, până la participanții mici, cu un preț mediu de peste 9 000 lei/tonă.
Nitrat de amoniu
Importul de salpetru de amoniu a fost asigurat de 11 companii — de trei ori mai puține decât în segmentul ureei. Datele complete privind piața sunt prezentate în tabelul 4.

Piața nitratului de amoniu este mult mai concentrată decât cea a ureei. Carvidon-Trade SRL deține 35,8% din volumul fizic — 5,1 mii de tone din totalul de 14,2 mii de tone la nivel de grup. Cota companiei în structura valorică este de 37,5%, adică cu 1,7 puncte procentuale mai mare decât cea ponderată — o consecință a prețului de achiziție, care este cu 4,9% mai mare decât media la nivel de grup (7 381 lei/tonă).
Piramida-Market SRL, cu o cotă de 21,0% din volum, deține 19,5% din valoare. Diferența de –1,5 puncte procentuale corespunde unei poziții de preț cu 6,9% sub medie. Împreună, cei doi lideri controlează 56,7% din volum — acesta fiind cel mai concentrat dintre toate cele patru segmente ale pieței.
Bioprotect SRL (locul al treilea, 14,0% din greutate) înregistrează o cotă valorică de 12,8%. Grupul format din următoarele două companii — Monific-Group SRL și Rusagro-Prim SRL — acoperă în total 14,6% din volum.
Proporțiile în funcție de volum pentru fiecare participant pe piața nitratului sunt prezentate în figura 5.

Concluzii privind salpetrul de amoniu. Acest segment este cel mai concentrat dintre cele patru grupe de produse. Cu doar 11 participanți, cei doi lideri dețin 56,7% din importuri. Intervalul de prețuri de 6 628–10 608 lei/tonă, cu o medie de 7 381 lei/tonă, indică faptul că, chiar și în cadrul aceleiași poziții tarifare standard, condițiile de livrare și/sau compoziția produsului variază semnificativ.
Amestecuri de uree și nitrat de amoniu
În această categorie de produse, cu un volum de 9,4 mii de tone (62,3 milioane de lei), sunt implicate 9 companii importatoare, iar categoria însăși se împarte, din punct de vedere structural, în două produse fundamental diferite. Datele privind compoziția importurilor sunt prezentate în tabelul 5.

Îngrășământul lichid CAS-32 reprezintă 99,4% din volumul fizic al grupului — 9,4 mii de tone — cu o pondere valorică de 97,3%. Îngrășămintele foliare (extraradiculare) reprezintă 0,6% din greutate (54 de tone), dar 2,7% din valoare — diferența de 2,1 puncte procentuale reflectă un preț unitar de câteva ori mai mare. O astfel de discrepanță, la un volum atât de mic, demonstrează în mod clar cât de concentrat din punct de vedere valoric poate fi un produs de nișă. Raportul dintre cele două subgrupuri din cadrul grupului este ilustrat în figura 6.

Deși îngrășămintele foliare ocupă doar o mică parte din diagrama de greutate, segmentul lor valoric este aproape de două ori mai mare — ceea ce constituie punctul de plecare pentru analiza fiecărei subgrupuri.
KAS-32. Dintre cele cinci companii care comercializează KAS lichid, Fertistream-Trm SRL ocupă o poziție dominantă — 5,0 mii de tone (53,4% din volumul grupului KAS). Fertilink Trading SRL — 2,4 mii tone, Carvidon-Trade SRL — 1,0 mii tone, Stroistail SRL — 704 tone. Caracteristica sezonieră a ureei și a azotului este, de asemenea, extrem de importantă: 100% din totalul importurilor acestui produs se concentrează în lunile februarie-martie, ceea ce reflectă o fereastră agronomică foarte îngustă de aplicare și un grad ridicat de planificare prealabilă a achizițiilor.
Distribuția companiilor importatoare de CAS-32 în funcție de volum este prezentată în figura 7.

Îngrășăminte foliare (funcționale). La o greutate de 54 de tone, valoarea a fost de 1,70 milioane de lei, ceea ce corespunde unui preț mediu de 31 448 de lei/tonă — de 4,9 ori mai mare decât prețul mediu al îngrășământului KAS-32. Piața este împărțită între patru companii: Agrostoc Ci SRL (25 de tone), Sanctum Ag (22 de tone), Rudiment-Grup SRL (4 tone) și Grival Green SRL (3 tone). Intervalul de prețuri de 27–33 mii lei/tonă reflectă specializarea produsului: complexele concentrate de oligoelemente pentru aplicare foliară sunt destinate pomiculturii și viticulturii intensive. Structura acestei piețe restrânse, în funcție de participanți, este prezentată în figura 8.

Figura 8 arată că, la volume fizice minime, ponderile valorice ale celor două companii lider (Agrostoc Ci și Sanctum Ag) sunt mai mari decât cele ponderate — tocmai datorită prețurilor ridicate de achiziție.
Concluzii privind grupul de amestecuri. Grupul este alcătuit, de fapt, din două piețe cu niveluri de preț fundamental diferite: CAS lichid — între 5 900 și 8 400 de lei/tonă, cu o dependență pronunțată a prețului de volum; formele în foi — 27–33 mii lei/tonă, ca produs de nișă pentru tehnologii intensive. Concentrarea sezonieră de 100% a CAS în două luni (februarie – martie) face ca acest segment să fie cel mai previzibil în ceea ce privește termenele de formare a cererii.
Îngrășăminte NPK
Grupul NPK, cu un volum total de 20,5 mii de tone (220,0 milioane de lei), este alcătuit din două subgrupuri diferite din punct de vedere calitativ, datele referitoare la acestea fiind prezentate în tabelul 6.

Îngrășământul complex NPK (pentru sol, sub formă de granule) reprezintă 94,1% din volumul grupului — 19,3 mii de tone, cu o pondere valorică de 82,4% și un preț mediu de 9 410 lei/tonă. Îngrășământul NPK solubil în apă / sub formă de foi reprezintă doar 5,9% din greutate (1,2 mii de tone), dar 17,6% din valoare: o diferență de 11,7 puncte procentuale. ceea ce înseamnă că prețul mediu al formelor solubile în apă este de 32 276 lei/tonă — de 3,4 ori mai mare decât cel al NPK-ului granulat și de 3,8 ori mai mare decât media pentru uree. Raportul dintre cele două subgrupuri în funcție de volum este prezentat în figura 9.

În figura 9 se observă clar o discrepanță structurală: deși ponderea în greutate a formelor solubile în apă este mai mică de 6%, ponderea lor în valoare se apropie foarte mult de 18%. Această discrepanță constituie punctul de plecare pentru analiza fiecărei subgrupuri.
Îngrășământ complex NPK (pentru sol, sub formă de granule)
Această subgrupă a fost importată de 14 companii. Datele detaliate privind fiecare participant sunt prezentate în tabelul 7.

Structura pieței este similară cu cea a segmentului de uree: trei lideri — Carvidon-Trade SRL (4,1 mii tone, 21,3%), Piramida-Market SRL (3,6 mii tone, 18,5%) și Monific-Group SRL (3,0 mii tone, 15,4%) — controlează împreună 55,2% din volum. În cazul tuturor celor trei companii, cota valorică este mai mică decât cea ponderată (20,8%, 16,9% și, respectiv, 14,5%) — o consecință directă a pozițiilor de preț situate sub media subgrupului.
Proporția ponderilor pe participanți la piață este prezentată în figura 10.

NPK solubil în apă / sub formă de foi (special)
Cu un volum de 1,2 mii de tone, acest segment este cel mai fragmentat de pe întreaga piață a îngrășămintelor azotate: 38 de companii importatoare, dintre care cea mai mare — Transfer-Impex SRL — deține doar 10,7% din volum (128 de tone). Datele referitoare la cele zece companii de top sunt prezentate în tabelul 8.

Cele zece companii cele mai mari reprezintă împreună 70,5% din volum, iar restul de 28 de participanți — 29,5% din volum, cu o pondere de 30,5% din valoare: depășirea nesemnificativă a ponderii valorice indică un preț mediu puțin mai ridicat în cazul actorilor mici. Intervalul de preț al segmentului variază de la 22 481 lei/tonă la 43 405 lei/tonă, diferența dintre valoarea minimă și cea maximă fiind de 93%. O astfel de dispersie, în condițiile unor volume minime pentru fiecare jucător, confirmă o mare eterogenitate a produselor: este vorba despre concentrate și formule fundamental diferite, și nu despre variante ale aceluiași produs.
Este de remarcat faptul că Transfer-Impex SRL este prezentă în ambele subgrupuri NPK: 956 de tone de îngrășământ granulat și 128 de tone de îngrășământ solubil în apă.
Prezența societăților Fructul SRL (109 t), Vadalex-Agro SRL (104 t) și Vinaria Din Vale SRL (98 t) indică în mod clar profilul de pomicultură și viticultură al acestor operatori: îngrășămintele NPK solubile în apă sunt utilizate în sistemele de fertirigare cu irigare prin picurare, unde costul pe tonă al îngrășământului nu reprezintă un criteriu cheie de selecție. Timac Agro East SRL reprezintă segmentul internațional al produselor agrochimice de marcă. Distribuția participanților în funcție de volum și valoare este prezentată în figura 11.

Figura 11 ilustrează cea mai uniformă distribuție dintre toate segmentele analizate: niciun participant nu deține mai mult de 11% din volum, iar raportul dintre cotele ponderale și cele valorice ale fiecărei companii este determinat în primul rând de tipul specific de produs, și nu de amploarea achiziției.
Concluzii privind grupul NPK. Grupul NPK cuprinde două piețe cu o structură fundamental diferită. NPK granulat — o piață moderat concentrată, alcătuită din 14 companii, cu un interval de prețuri cuprins între 8 600 și 14 700 lei/tonă și o corelație pronunțată între „volum și preț” în rândul participanților de la baza clasamentului. Formele solubile în apă reprezintă o piață de nișă puternic fragmentată, cu 38 de participanți, cu un coridor de prețuri cuprins între 22 000 și 43 000 de lei/tonă, unde diferențierea prețurilor este determinată de compoziția produsului și de specializarea consumatorului, și nu de volumul achiziției.
Concluzii generale
În perioada februarie-iulie 2026, importurile de îngrășăminte azotate în Republica Moldova au prezentat o structură caracterizată de câteva elemente cheie.
Structura produselor. Ureea rămâne produsul de bază al pieței (42,6% din volum și 41,4% din valoare), la un preț cu 2,7% mai mic decât media coșului. Îngrășămintele NPK, deși au o pondere mai mică în greutate (26,7%), dețin cea mai mare pondere în structura valorică (33,3%) — diferența de 6,6 puncte procentuale se datorează prețului ridicat al acestei grupe (+24,8% față de coșul de referință), în special datorită formelor speciale solubile în apă. Nitratul de amoniu și amestecurile de uree-carbonat de amoniu se situează sub media de preț (–14,3% și, respectiv, –23,1% față de coșul de referință), ceea ce le face atractive din punct de vedere al prețului pentru exploatațiile agricole care dispun de echipamentele corespunzătoare.
Concentrația sezonieră pe produse. Ureea și CAS-32 prezintă cea mai pronunțată sezonalitate: 91,9% și, respectiv, 100% din volume au fost livrate în februarie–martie. Nitratul de amoniu prezintă o distribuție sezonieră ceva mai întinsă (84% în două luni, restul în iulie). NPK este singura grupă cu un profil sezonier fundamental diferit: 67,5% din cantități sunt livrate în aprilie, volumul lunar crescând de șase ori față de nivelul din februarie.
Concentrația pe piață. Gradul de concentrare variază de la ridicat (nitrat de amoniu: doi lideri — 56,7%) la moderat (uree: trei lideri — 58% din 31 de participanți) și scăzut (NPK solubil în apă: 38 de companii fără un jucător dominant). Carvidon-Trade SRL este singurul participant din toate cele patru grupuri, cu o cotă cumulată de 22,5% din piață în ceea ce privește volumul; împreună cu Piramida-Market, Bioprotect și Agrostoc Ci, cele patru companii controlează aproximativ 60% din importurile totale.
Diferențierea prețurilor. În toate segmentele în care sunt prezente companii cu volume diferite, se observă o relație invers proporțională: cu cât volumul este mai mic, cu atât prețul de achiziție este mai ridicat. Acest fenomen este cel mai evident în cazul CAS-32 (+41% între cel mai mare și cel mai mic participant) și al ureei (+24,3% de la marii producători la cei mici). Abaterile extreme de preț (Go Exim în cazul nitratului: +43,7% față de medie; Vadalex-Agro în cazul îngrășământului NPK granulat: +56,0% față de medie) indică, cu o probabilitate ridicată, o specificație neobișnuită a produsului, și nu condițiile de achiziție.
În perspectiva celui de-al doilea semestru, volumul operațiunilor de import de produse azotate se preconizează că va rămâne la un nivel minim până în octombrie-noiembrie, perioadă în care, în mod tradițional, se înregistrează o cerere pentru livrările dinaintea toamnei, în vederea pregătirii pentru următorul sezon agricol.










