3 revendicări urgente ale fermierilor: ce așteaptă de la Guvern

„Fermierii nu mai pot aștepta consultări fără rezultat. Cerem măsuri care pot fi aplicate rapid, dacă există voință politică”, afirmă Bădărău, subliniind că miza protestului nu este confruntarea, ci deschiderea unui dialog real cu Guvernul.

1. Moratoriu asupra executărilor silite

Prima revendicare a Asociației „Forța Fermierilor” vizează instituirea unui moratoriu asupra executărilor silite, atât pentru fermierii aflați în proces de insolvență, cât și pentru garanții acestora. Bădărău explică faptul că, în prezent, există o lacună legislativă: chiar dacă pentru o gospodărie agricolă este aprobat un plan de restructurare – adică o ultimă șansă de a-și achita datoriile în următorii ani – creditorii continuă să urmărească persoanele garante, de regulă persoane fizice sau alte entități, care ajung astfel sub presiune maximă.

„Noi am cerut un moratoriu tocmai pentru aceste executări pe care le considerăm abuzive. În Uniunea Europeană, atunci când debitorul principal este protejat printr-un plan de restructurare, și garantul beneficiază de același scut. La noi, în Republica Moldova, debitorul este teoretic protejat, dar garanții sunt puși pe lista de sacrificiu, de parcă legislația ar lucra împotriva lor, nu în interesul redresării economice”, a explicat directorul asociației.

El subliniază că situația este agravată de practicile unor instituții de microfinanțare, care aplică comisioane și penalități „nemărginite”. Astfel, o datorie inițială relativ mică ajunge, într-un singur an, să fie de câteva ori mai mare.

2. Măsuri financiare reale și rapide pentru fermierii din toată țara

A doua revendicare se referă la un pachet de măsuri financiare concrete, aplicabile în regim de urgență, nu doar la sud, ci pentru toți fermierii afectați din țară. Bădărău spune că, deși situația din raioanele Căușeni și Ștefan Vodă este „aproape de dezastru total” pentru culturile de grupa a doua, probleme similare se regăsesc și în centru și în nord, unde mulți agricultori sunt deja în faliment tehnic, neputând obține credite și fiind refuzați și de furnizorii de inputuri.

„Instituțiile financiare au început să nu mai dorească să crediteze fermierii, fiindcă riscurile sunt prea mari. În paralel, furnizorii de semințe, pesticide și îngrășăminte impun condiții tot mai drastice. Asta înseamnă că foarte mulți agricultori nici nu pot începe normal un nou an agricol. Situația financiară este critică, nu doar la sud, ci pe întreg lanțul agricol din Republica Moldova”, afirmă el.

În acest context, asociația cere ca alocarea suplimentară de circa 600 de milioane de lei, discutată la nivel de Guvern și Parlament, să fie utilizată transparent și simplu, sub formă de subvenție per hectar pentru fermierii micro, mici și mijlocii, și nu redistribuită prin scheme complicate, greu de accesat. Totodată, agricultorii vor claritate la capitolul rambursării TVA, al accizei la motorină și, mai ales, al datoriilor de subvenții acumulate.

„Noi am propus foarte clar ca acești aproximativ 600 de milioane de lei să ajungă direct la fermieri, per hectar, într-o formă simplă, fără birocrație sufocantă. În același timp, doar pe cererile depuse în 2024 datoria potențială a statului la subvenții depășește 1,3 miliarde de lei, sumă care, odată ce se încheie actualul apel pe măsurile post-investiționale, va ajunge, foarte probabil, la peste 3 miliarde. Nu poți să vorbești de sprijin real pentru agricultură atâta timp cât fermierii așteaptă cu lunile sau cu anii subvenții promise și neplătite”, a declarat Bădărău.

3. Anularea sau modificarea legii privind camerele agricole

A treia revendicare a Forței Fermierilor privește anularea sau, cel puțin, modificarea profundă a legii privind camerele agricole. Bădărău afirmă că această lege a fost adoptată „abuziv”, împotriva voinței marii majorități a agricultorilor și a asociațiilor de profil, fără un dialog real și fără o fundamentare clară privind finanțarea și rolul acestor structuri.

„Aproape 99% dintre asociațiile de profil din sectorul agroalimentar sunt împotriva acestei legi, așa cum este ea acum. Nu este o condiționalitate impusă de Uniunea Europeană, așa cum s-a încercat uneori să se sugereze. Mai mult, nu este clar nici din ce fonduri și în ce volum vor fi finanțate aceste camere agricole, în condițiile în care, în mod formal, ele aparțin fermierilor, dar, practic, riscă să fie transformate într-un mecanism birocratic, rupt de realitatea din teren”, consideră directorul.

El amintește că asociațiile au solicitat Parlamentului să sesizeze Curtea Constituțională pe marginea acestei legi, invocând mai multe prevederi pe care le consideră neconstituționale. Totodată, Bădărău este nemulțumit de faptul că Ministerul Agriculturii ar fi evitat dezbaterea reală a subiectului, anulând întâlniri programate și lăsând organizațiile în „aer”.

Ce așteaptă fermierii de la protest: dialog real, grup de lucru funcțional și un coordonator desemnat de Guvern

Dincolo de revendicările punctuale, Alexandru Bădărău spune că așteptarea principală a fermierilor este ca protestul preventiv de la Chișinău să ducă la un dialog serios cu Guvernul, nu doar la declarații formale. El precizează că producătorii agricoli doresc să discute direct cu prim-ministrul, nu doar cu ministrul Agriculturii, și cer ca executivul să desemneze o persoană clar responsabilă de coordonarea măsurilor convenite.

„Noi vrem să discutăm în primul rând cu prim-ministrul, pentru că dumnealui a promis că va lua atitudine. Vrem să vedem viziunea lui: cum propune concret să intervină în aceste situații dificile? Cu Ministerul Agriculturii colaborarea este foarte anevoioasă – avem una sau două întâlniri, după care urmează perioade lungi în care doamna ministră nu răspunde la apeluri sau anulează ședințe. În 40 de zile nu s-a finalizat nicio acțiune concretă”, a subliniat el.