Aneta Ganenco: «Fiecare țară își apără și susține fermierii – ceea ce, din păcate, nu se face la noi»
În pofida pandemiei și precipitațiilor abundente în această perioadă, sectorul de pomușoare din Republica Moldova prosperă. Comerțul on-line se dezvoltă, căpșuna se exportă intensiv pe piețele CSI, iar recent în piețele agroalimentare din Chișinău a apărut și prima zmeură.
Președinta Asociației „Pomușoarele Moldovei”, Aneta Ganenco susține că sezonul de export a pomușoarelor în anul curent este unul favorabil. Căpșunile culese sunt ambalate în caserole, apoi în lădițe, încărcate în camioane și exportate direct în Federația Rusă, Belarus și Polonia.
,,În anul 2020 sezonul exportului de pomușoare este favorabil pentru căpșunarii moldoveni. Federația Rusă conta foarte mult pe căpșuna din Krasnodar, însă datorită ninsorilor din luna mai, recolta a fost mică. Astfel, ea a apelat la sursele moldovenești. Toate întreprinderile și până astăzi încarcă masiv camioanele pentru export.”
Săptămâna trecută a apărut și prima zmeură în piața agroalimentară din capitală. Prețul angro pentru prima zmeură de calitate la export este de 40-50 lei/kg. Pe piața internă, fermierii vând zmeură colectată din loturile gospodărești și plantațiile mici la un preț de aproximativ 80 de lei lada. Producătorii din zona de nord a republicii de asemena vor exporta masiv zmeură în Polonia, Belarus și Fedarația Rusă.
,,Iarna și primăvara au fost destul de atipice, ceea ce a afectat plantele. Ciorchina care, de regulă, trebuie să aibă opt flori, are șase sau cinci. Roada este, calitatea la fel e satisfăcătoare. Probabil că va suferi cantitatea. Însă, este prea devreme pentru a face pronosticuri în a treia zi după ce au început primele colectări”, relatează Aneta Ganenco.
Comerțul electronic își are locul său aparte, fiind o ramură care se extinde activ în Republica Moldova, cu o mulțime de avantaje. Acest tip de comerț va fi solicitat atât timp cât există beneficiari ai acestuia, a menționat Aneta Ganenco.
,,Comerțul on-line are dreptul la existență ca o ramură atât timp cât este consumator. Unii oameni sunt obișnuiți ca produsele să le fie livrate direct acasă. Alții sunt foarte preocupați de sănătatea proprie, respectă normele sanitare și în loc să stea în rând la magazin, ei preferă să facă comenzi. Avantaje sunt. Dacă se va livra și zmeura la domiciliu ar fi bine, căci se livrează în transport special, cu respectarea normelor de igienă, antiepidemice.”
Piața internă înflorește. În orice magazin, chioșc și piață agroalimentară putem vedea și cumpăra pomușoare autohtone. În curând vor apărea murele, goji, aronia, ioșta, catina albă, căpșună și zmeură remontantă. Vara aceasta va fi bogată în diversitatea fructelor dulci. Însă, de mai mulți ani există problema contrabandei cu pomușoare. O problemă care aduce prejudiciu statului, dar mai important, aceasta servește drept pericol pentru sănătatea consumatorilor, afirmă Aneta Ganenco.
,,Problema contrabandei este actuală mereu. Frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina este deschisă. Din momentul încheierii comerțului cu Federația Rusă, toate produsele agricole sunt direcționate spre noi. Chiar și astăzi puteți vedea în piețe coacăză neagră, căpșune din Ucraina. Este o problemă despre care se discută trei ani și fără rezultate. De ce tratăm contrabanda ca problemă? Pomușoarele nu sunt taxate, fapt ce prejudiciază statul. Nu sunt achitate impozitele pentru acest gen de activitate și pentru acest produs. Un alt moment este lipsa certificatelor de inofensivitate, eliberate de organele acreditate din Moldova. Noi nu cunoaștem cu ce substanțe au fost tratate aceste pomușoare și, în așa caz, le tratăm drept pericol pentru sănătatea consumatorilor. Certificatul este dovada calității și inofensivității produsului. Fenomenul invaziei de pomușoare din Ucraina este unul negativ cu care trebuie să luptăm, să găsim soluții sau să impunem taxe și alte bariere. Producătorii moldoveni așteaptă de la guvernare ca să fie protejați. Trebuie să fie introduse anumite mecanisme economice. Să fie impuse cerințe stricte precum adresarea la ANSA, să fie realizate cercetări de laborator pentru a obține certificatul de inofensivitate s.a. Exact cum fac și producătorii noștri. De ce noi ne subordonăm prevederilor legale în acest sens, dar cei care aduc din Ucraina coacăza neagră evită aceste proceduri?!
Patriotism alimentar, patriotism agricol – este ceea de ce au nevoie producătorii moldoveni. Acesta prespune consumarea și promovarea activă a produselor autohtone. Astfel, noi vom încuraja fermierii și vom sprijini businessul mic și mijlociu.
,,Este complicat să faci prognoze, căci totul depinde de condițiile climaterice, de cele sociale precum pandemia, criza forțelor de muncă, lipsa accesului la apele subterane și multe alte probleme care au rămas nesoluționate. Vreau să fiu optimistă. Sper că vom depăși cu toții această criză. Haide-ți să consumăm produsul autohton, să susținem producătorii noștri, să avem un patriotism alimentar! Fiecare țară își apără și își susține fermierii – ceea ce, din păcate, nu se face la noi”, a conchis Aneta Ganenco.
