Un preț bun în port nu mai garantează un preț bun pentru fermier
Între 20 iulie și 10 august 2026, piața grâului din bazinul Mării Negre a început să se desprindă de logica obișnuită a sezonului de recoltare. Dacă oferta nouă trebuia să pună presiune pe prețuri, problemele de transport, navigație și capacitate portuară au început să limiteze cantitatea de grâu care putea ajunge efectiv la cumpărători. Potrivit expertului în agro-market Iurie Rija, pentru fermieri această schimbare poate însemna un preț mai mic la origine chiar și atunci când cotațiile FOB rămân relativ ferme.
La 20 iulie, piața era încă dominată de avansul recoltării. În Rusia și în alte regiuni producătoare din emisfera nordică, disponibilitatea cerealelor noi era în creștere.
În mod normal, atunci când producția și oferta cresc mai repede decât cererea, prețurile tind să scadă. Totuși, în această perioadă, restricțiile de navigație prin Marea Azov și canalul Don-Azov, atacurile asupra infrastructurii portuare și navelor, precum și riscul operațional din regiune au început să contracareze presiunea exercitată de noua recoltă.
Exporturile rusești estimate pentru iulie au fost reduse cu 40%
Un prim semnal a venit din estimările privind exporturile rusești. IKAR a redus estimarea exporturilor de grâu pentru luna iulie de la 2,5 milioane de tone la 2 milioane de tone, ceea ce reprezintă o diminuare de 20%.
Potrivit lui Iurie Rija, această reducere nu era legată de lipsa cerealelor, ci de dificultatea de a le evacua.
„Un agricultor poate avea cereale în depozit, un trader poate avea contracte, dar dacă portul, calea ferată sau navigația nu funcționează, tona respectivă nu este echivalentă cu o tonă disponibilă cumpărătorului extern”.
La 10 august, SovEcon a redus estimarea exporturilor rusești pentru iulie până la 1,5 milioane de tone. Comparativ cu evaluarea inițială de 2,5 milioane de tone, scăderea totală ajunge astfel la un milion de tone, sau 40%.
Pentru expert, aceasta arată că piața a trecut de la un risc teoretic la un efect măsurabil asupra fluxurilor fizice.
Bursa scade, dar grâul fizic nu urmează aceeași direcție
La 20 iulie, contractul CBOT pentru septembrie se tranzacționa într-un interval de 6,20–6,98 USD/bushel, iar MATIF septembrie între 216 și 232 EUR/t.
Grâul rusesc cu 12,5% proteină FOB era indicat în zona low-mid 230 USD/t, iar grâul ucrainean cu 11,5% proteină FOB POC în jurul nivelului mid-220 USD/t.
Volatilitatea bursieră era ridicată, însă piața fizică nu scădea în același ritm.
La 27 iulie, CBOT septembrie se menținea în jurul valorilor de 6,74–6,78 USD/bushel, iar MATIF în jur de 228–232 EUR/t. Prețurile FOB din Rusia și Ucraina rămâneau, de asemenea, relativ ferme.
Potrivit lui Iurie Rija, traderii au început în această etapă să evalueze nu doar riscul geopolitic, ci și durata posibilă a blocajelor.
„Nu mai este suficient să întrebi cât costă grâul; trebuie să întrebi și dacă poate fi livrat”.
O ofertă mai ieftină cu 5 USD/t poate deveni mai scumpă
În aceste condiții, prețul real al unui contract nu mai înseamnă doar valoarea cerealelor.
La acesta se adaugă transportul, costul financiar, asigurarea, prima de risc, costurile de staționare și riscul ca marfa să nu poată fi livrată.
Pentru un importator din Algeria, Tunisia sau Egipt, o ofertă mai ieftină cu 5 USD/t poate deveni mai scumpă dacă există riscul întârzierii navei, anulării încărcării sau imposibilității de executare a contractului.
La 3 august, diferența dintre piața bursieră și piața fizică a devenit și mai evidentă.
CBOT și MATIF au corectat în jos sub efectul vânzărilor tehnice, marcării profiturilor și repoziționării fondurilor. În același timp, exporturile săptămânale rusești de grâu erau raportate în scădere cu 27% față de săptămâna precedentă.
Fastmarkets indica grâul rusesc cu 12,5% proteină FOB NTT la 227–234 USD/t și grâul ucrainean cu 11,5% proteină FOB la 224 USD/t. În paralel, Germania, Polonia și statele baltice deveneau mai active și mai competitive.
„Bursa poate spune că grâul este mai ieftin, dar piața fizică poate spune că grâul executabil nu este la fel de ieftin”, explică Iurie Rija.
Fermierul poate primi mai puțin, chiar dacă FOB-ul rămâne ferm
La 10 august, problema a devenit una clară de capacitate.
În Ucraina, rutele alternative erau estimate să poată substitui inițial doar 50–55% din capacitatea gestionată anterior de porturile maritime de mare adâncime.
În același timp, grâul rusesc cu 12,5% proteină FOB se menținea în zona mid-230 USD/t, chiar dacă exporturile încetineau.
Potrivit expertului, prețul intern și cel de export pot evolua în direcții diferite.
Dacă cerealele se acumulează în interiorul țării, cumpărătorii pot reduce prețul oferit fermierilor. În port însă, dacă disponibilitatea cerealelor care pot fi efectiv livrate este mai mică, FOB-ul poate rămâne ferm.
„Fermierul poate pierde, în timp ce exportatorul sau cumpărătorul final nu vede aceeași ieftinire. Diferența este absorbită de costurile logistice, riscul operațional, depozitare, navlu și congestie”.
Iurie Rija oferă și un exemplu. Dacă grâul este cotat la 235 USD/t FOB, iar costurile totale dintre fermă și navă sunt de 45 USD/t, valoarea la origine este de 190 USD/t.
Dacă problemele logistice ridică aceste costuri la 60 USD/t, iar FOB-ul rămâne la 235 USD/t, valoarea implicită la origine scade la 175 USD/t.
Astfel, fermierul pierde 15 USD/t fără ca prețul FOB să se fi modificat.
„Logistica nu este doar o cheltuială tehnică. Ea poate redistribui valoarea în interiorul lanțului comercial.”
Pentru agricultori, aceasta înseamnă că prețul internațional trebuie urmărit împreună cu costurile până la port, disponibilitatea transportului, ritmul exporturilor și capacitatea terminalelor.
„O piață FOB fermă nu garantează automat un preț ferm la fermă”.
